Aflat în nord-estul României, Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 – 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 – 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 – 1940) şi Ştefan Luchian (n. Stefanesti 1868 – 1916).

„Oraşul domniţelor”, aşa cum mai este numit Botoşaniul, a dat culturii române cele mai multe personalităţi devenind astfel un fel de brand al culturii naţionale. Cochet şi şarmant deopotrivă, Botoşaniul surprinde plăcut turistul prin oaza de verdeaţă şi bogăţia de flori care îl îmbracă, prin arhitectura veche a clădirilor existente, dar şi prin modestia sa tipic moldovenească.

Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani. Are o populaţie de circa 90.010 locuitori şi este aşezat în partea de sud-vest a judeţului pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.

Botoşaniul, un mare târg comercial

În ciuda exploziei culturale cu care se mândreşte astăzi, Botoşaniul a fost recunoscut la începuturile lui ca un mare târg comercial, statut pe care şi l-a păstrat mult timp. Virtuţile economice şi comerciale cu care s-a consacrat în trecut oraşul, îşi au explicaţia în poziţia geografică favorabilă, respectiv vecinătatea cu apele mari ale ţării, Siret şi Prut, plus accesul la marile drumuri comerciale care străbăteau Moldova.

Rămâne un mare centru comercial până spre sfârşitul secolului al XIX-lea când, din păcate, sistemul feroviar al ţării avea să treacă oraşul pe o linie secundară. Informaţii care datează încă din vremea domniei lui Petru Rares confirmă nu numai statul acesta de mare târg comercial ci mai ales comerţul botoşănean cu târgurile din ţările vecine. În 1889 Botoşaniul primeşte la expoziţia de la Paris „marea medalie de aur” pentru „Prima societate a morilor cu aburi din Botoşani”, iar la expoziţia din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele premiu”.

Prin anul 1845 circa 30 la sută din numărul familiilor botoşănene aparţineau meşteşugarilor iar 34 la sută comercianţilor. În 1892 la Botoşani ia fiinţă prima societate de economie iar doi ani mai târziu deja apare o sucursală a Băncii Agricole, în forma unei societăţi pe acţiuni. De remarcat este faptul că în centrul vechi al oraşului, se păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe boltite suprapuse. Acestea au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului şi au constituit totodată loc de refugiu pentru populaţie în timpul repetatelor invazii.

Biserici ctitorite la Botoşani de marii voievozi ai Ţării Moldave

O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcaşurile de cult vechi de jumătate de mileniu, precum şi zona de târg a oraşului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.

Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş înscriu numeroase prezenţe la Botoşani unde se păstrează şi astăzi ctitoriile domneşti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) şi Biserica Sf. Nicolae Popăuţi (1496) ale lui Ştefan cel Mare sau biserica Sfântul Gheorghe (1541) şi Biserica Uspenia (1552) ale Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş.

Nicolae Iorga, una din marile personalităţi botoşănene, bun cunoscător al istoriei oraşului, asociază ridicarea satului iniţial care a fost municipiul Botoşani, la nivel de târg, aşezării vremelnice a lui Ştefan cel Mare. La Botoşani Ştefan cel Mare a clădit în 1496 o frumoasă biserică a Popăuţilor. Lăcaşul mai poartă şi astăzi inscripţia care atestă acest fapt.

Un alt locaş de cult care a scris istoria Botoşaniului este Biserica Uspenia, astăzi numită „Adormirea Maicii Domnului”. Frumosul locaş unde a fost botezat poetul naţional, Mihai Eminescu, a fost ctitorit la 1552 de prima Doamnă Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş. Tot ea a fost cea are a ctitorit în 1541 Biserica „Sfântul Gheorghe”, astăzi loc de pelerinaj mai ales în preajma zilei de 23 aprilie când oraşul îşi sărbătoreşte patronul spiritual.

Botoşaniul, oraş al domniţelor

Puţini ştiu probabil că Botoşaniul este şi numit „Oraşul domniţelor” ca apanaj al Doamnelor Moldovei.

Oraşul Botoşani a avut timp de câteva secole (XVI-XIX) un statut special, acela de apanaj al Doamnelor Moldovei. Cel care i l-a conferit a fost domnitorul Petru Rareş (1538-1542) care, în virtutea dreptului său de stăpân peste întreg teritoriul ţării, dăruieşte Botoşanii soţiei, Elena Despot Doamna, cu dreptul ca aceasta să reţină pentru sine toate dările pe care locuitorii le plăteau. Cu o parte din aceşti bani, după moartea soţului său, Doamna a construit la

Botoşani în chiar centrul târgului bisericile Sfântul Gheorghe (1541) şi Uspenia (1552).

Statutul de apanaj domnesc de care s-a bucurat Botoşaniul a dăinuit până în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, beneficiarele fiind toate doamnele Ţării, care i-au urmat Doamnei Elena Rareş.

Acest statut este dovedit şi de plasarea pe stema Botoşanilor a simbolului acestuia –păunul-.

Cladirea Primariei, scurt istoric

In anul 1851 domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica cumpără casele Codrescu- Başotă dăruindu-le printr-un gest generos Eforiei botoşănene ca semn al cinstirii oraşului al cărui ilustru fiu era. Casa aparţinea stolnicului Enachi Codrescu fiind situată pe locul actualului sediu al Primăriei . Documentul de donaţie se păstrează in original la Filiala Botoşani a Arhivelor Naţionale .

Edificiul pe care il vedem astăzi a fost construit la sfarşitul secolului XVIII in stil eclectic de influenţă germană. La mijlocul secolului XIX clădirea a adăpostit sediul Tribunalului. Insuşi Mihai Eminescu a lucrat aici pentru o scurtă perioadă ca angajat al Tribunalului in calitate de copist, in perioada octombrie 1864- martie 1865.

Clădirea a fost restaurată pentru prima dată intre anii 1900-1914. Arhitectura renovată , păstrează şi azi tipul de casă boierească ataşat străvechilor modele de conace din sec. XVII- XVIII cu parter inalt şi portic cu arcade in faţa intrării principale, destinat trecerii trăsurilor.

Informatiile de mai sus sunt preluate de pe site-ul oficial al Primariei Botoșani!

PS: Fotografii au fost realizate pe 12 martie 2024 cu un telefon XIAOMI 13 T